Evenimentul reprezintă o platformă de dezbateri având ca axă principală soluţiile globale de IT şi e-Guvernare precum facilitarea accesului la informaţie în serviciile publice prin eficientizarea sistemelor de plată şi de comunicare.

COMUNICAT DE PRESĂ
(12 aprilie 2010) 

REF: Participarea preşedintelui României, Traian Băsescu, la "Romanian eGovernment Forum"

Preşedintele României, Traian Băsescu, a participat luni, 12 aprilie a.c., la deschiderea lucrărilor celei de-a doua ediţii a "Romanian eGovernment Forum". Vă prezentăm discursul susţinut de şeful statului cu acest prilej:

„Încep prin a felicita organizatorii, dar şi participanţii pentru dorinţa de a avea un schimb de puncte de vedere cu privire la soluţiile de creştere a accesului la sistemele IT al cetăţenilor, pentru că pe fond aici ne aflăm. Apreciez poziţionarea celei de-a doua ediţii a Forumului de e-Guvernare cu participare internaţională ca o platformă de dezbateri privind soluţiile globale de IT şi e-guvernare, facilitarea accesului la informaţii în serviciile publice, eficientizarea sistemelor de plată şi de comunicare, ca fiind extrem de utilă şi potrivită cu momentul economic pe care îl traversăm atât în România, cât şi în Europa şi în lume. De asemenea, organizarea acestei ediţii reprezintă şi o dovadă a interesului şi progresului înregistrat de România de a se integra în societatea informaţională dezvoltată la nivel european, în condiţiile în care sectorul IT are un rol determinant atât în dezvoltarea economică, stimularea coeziunii sociale, cât şi în reducerea decalajelor regionale de dezvoltare.

În Europa, ca şi în România, criza economică a afectat semnificativ progresele economice înregistrate în anii anteriori. Economia României, ca şi a majorităţii ţărilor europene, s-a contractat, producţia industrială a scăzut, nivelul şomajului a crescut. Mai mult, asistăm la o îmbătrânire a populaţiei active şi la niveluri scăzute încă ale productivităţii muncii atât în România, cât şi în Europa, repet, cât şi în Europa, comparativ cu Statele Unite. Aici aş face o paranteză: poate că trebuie să regândim puţin Europa socială. În condiţiile unei competiţii globale acerbe, ne confruntăm şi cu limitări financiare, ca efect al crizei economice globale: venituri la bugetul statului în scădere, nevoia de reducere a cheltuielilor publice pentru menţinerea ţintei de deficit bugetar, un sistem bancar încă reticent la creditare.

În acest context, agenda Europa 2020 îşi propune un plan ambiţios bazat pe trei componente principale: creştere economică bazată pe cunoaştere şi inovaţie, o societate inclusivă care să ofere competenţe, locuri de muncă şi să lupte împotriva sărăciei şi o economie europeană „verde”, competitivă şi sustenabilă bazată pe energie curată şi eficientă şi pe combaterea efectelor schimbărilor climatice. Creşterea economică bazată pe inovaţie şi cunoaştere are în vedere trei mari direcţii: inovaţie, educaţie şi societate digitală. De aceea, consider că organizarea acestui forum se înscrie în platforma de dezbatere generată de agenda Europa 2020.

În al doilea rând, modernizarea României şi a instituţiilor statului presupune un efort susţinut de promovare şi implementare a societăţii informaţionale prin realizarea unui sistem informatic naţional unic, menit să asigure alinierea ţării noastre la standardele europene în domeniul serviciilor publice prin redefinirea relaţiilor dintre cetăţeni, companii, operatori sociali şi instituţiile statului. Realizarea unui stat funcţional, modern, performant şi interactiv prin regândirea proceselor şi procedurilor asociate actului de guvernare pe baza utilizării tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor nu este posibilă fără crearea unor condiţii de acces la infrastructura de comunicaţii electronice. Este nevoie de un progres real cât mai repede cu putinţă, în implementare e-Government, pentru că sistemul de guvernare electronică creşte gradul de transparenţă în furnizarea de informaţii, permite acces egal şi nediscriminatoriu la informaţii şi servicii publice şi eficientizează utilizarea fondurilor publice.

În acelaşi timp, pe termen mediu şi lung se va obţine o reducere a cheltuielilor publice în urma eliminării procedurilor birocratice şi simplificării metodologiilor de lucru. Beneficiile acestui fel de guvernare, ale guvernării electronice vizează toţi actorii economici şi sociali din România: companiile îşi pot plăti facturiile fără pierdere de timp şi energie, cetăţenii se informează mai uşor, autorităţile pot face achiziţii publice mult mai transparent sau pot organiza recensăminte mult mai rapid şi mai ieftin. Mai mult decât atât, un sistem eficient de comunicare între cetăţeni şi autorităţile publice crează posibilitatea unei reacţii vizibile a cetăţenilor, fapt ce poate îmbunătăţii major actul de guvernare. În acest sens, am să vă dau un exemplu. În urma adoptării Legii responsabilităţii fiscale – pe care o voi promulga zilele acestea – va fi nevoie ca toate sistemele electronice aflate la dispoziţia ordonatorilor de credite să fie interoperabile şi să permită planificarea, monitorizarea şi raportarea veniturilor şi cheltuielilor în timp real.

Pentru perioada următoare este nevoie ca efortul României în acest domeniu să se axeze pe dezvoltarea sistemului electronic naţional şi a platformei naţionale eRomânia prin integrarea de noi servicii electronice în paralel cu creşterea gradului de acces al populaţiei la serviciile publice informatizate. De asemenea, este nevoie de extinderea accesului la infrastructura de telecomunicaţii electronice pe bandă largă pentru comunităţile mici urbane şi rurale, ca premisă esenţială a trecerii la societatea informaţională, astfel încât gradul de penetrare a serviciilor de comunicaţii electronice la nivelul populaţiei să atingă un nivel de 55% până în 2012. Sigur, este un obiectiv ambiţios, dar este un obiectiv fără de care România rămâne în afara competitivităţii la nivel european. În acelaşi timp, modernizarea infrastructurii de telecomunicaţii şi extinderea acesteia nu trebuie să piardă din vedere nevoia de creştere a gradului de securitate a reţelelor de comunicaţii şi a securităţii informaţiilor în scopul creşterii gradului de protecţie a cetăţenilor, administraţiei şi agenţilor economici.

În condiţiile efectelor crizei economice globale, aş dori să vă dau câteva exemple referitoare la modul în care societatea informaţională poate să contribuie la relansarea economiei. Introducerea pe scară largă a sistemelor de plăţi electronice poate reduce economia subterană. Pentru România beneficiul acestor sisteme este estimat la reducerea cu 10 până la 15% a economiei subterane, echivalentul a câtorva miliarde de euro anual. Sistemul electronic naţional reprezintă o dovadă elocventă pentru beneficiile adoptării sistemelor electronice şi evoluţia în acest domeniu este, îmi permit să spun, îmbucurătoare: la începutul anului 2009, 800 de instituţii erau conectate la acest sistem, pentru ca în octombrie 2009 numărul acestora să fie de peste 11.500. De asemenea, numărul de licitaţii în Sistemul Electronic de Achiziţii Publice a crescut de la sub 2% la peste 12% în prezent. Aici doresc să fac o menţiune: instituţiile publice parcă se feresc de sistemul de licitaţie electronică. Şi îmi permit nu numai o recomandare făcută public către instituţiile publice din România să utilizeze la maxim sistemul de licitaţii electronice, deci nu este numai un apel, ci rog să o ia şi ca pe un avertisment. Sunt prea multe instituţii care evita utilizarea sistemului de licitaţii electronice. Voi urmări cu foarte mare atenţie creşterea volumului de licitaţii electronice în care oamenii se întâlnesc mai puţin.

Aşa cum am mai spus-o şi cu alte ocazii, consider însă, că în centrul tuturor tematicilor legate de societatea informaţională trebuie să se afle beneficiarul final, cetăţeanul. Serviciile oferite acestuia, fie că sunt furnizate de sectorul public, fie de cel privat trebuie să fie de calitate, adaptabile evoluţiei societăţii informaţionale, dar în acelaşi timp trebuie să îi asigure acestuia garanţia protecţiei datelor personale. Vă mulţumesc!”

Departamentul de Comunicare Publică
12 Aprilie 2010

http://www.presidency.ro/?_RID=det&tb=date&id=12011&_PRID=

Citeste